Într-o declarație din data de 25 septembrie a acestui an, președintele rus Vladimir Putin a anunțat o modificare aparent semnificativă a doctrinei militare nucleare a Rusiei. Putin a dezvăluit că Moscova ar considera orice „agresiune” a unui stat non-nuclear – susținut de o putere nucleară – ca un „atac comun” asupra Rusiei.
Mesajul lui Putin către Occident este simplu: „Dacă ajuți Ucraina militar, poți deveni ținta Moscovei”.
Anunțul recent al lui Putin nu schimbă, totuși, principiile-cheie ale poziției Rusiei. Schimbările aduse doctrinei militare a Rusiei sunt mai mult o operațiune psihologică a Kremlinului, la fel ca și numeroasele sale încercări anterioare de a intimida aliații Kievului cu arme nucleare, consideră Andreas Umland, analist la Centrul Stockholm pentru Studii Est-Europene (SCEEUS) la Institutul Suedez de Afaceri Internaționale (UI).
Ca și până acum, continuă Andreas Umland – într-o analiză publicată de The Moscow Times – Moscova vrea să-i sperie pe susținătorii străini ai Ucrainei și să- determine să nu continue și să-și extindă ajutorul militar oferit Kievului.
„Ar trebui, totuși, să punem în perspectivă declarația lui Putin. Documentele oficiale rusești – fie că sunt legi, doctrine, tratate sau alte texte guvernamentale – au puțină semnificație într-o țară fără stat de drept și în care statul se comportă în mod arbitrar.
În afacerile externe și interne, Kremlinul ia decizii mai degrabă bazate pe preferințe politice decât pe acte juridice care pot fi, întotdeauna, adaptate sau modificate ad-hoc.
Noile anunțuri ale lui Putin, precum și alte amenințări ale lui și ale anturajului său, sunt legate de dezbateri strategice de actualitate din Occident. O discuție critică se referă la întrebarea dacă Occidentul va furniza Ucrainei arme aeriene mai multe și mai bune, inclusiv racheta de croazieră germană Taurus, extrem de eficientă.
O altă dezbatere este legată de permisiunea ca Ucrainei să folosească arme occidentale cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei. Acest lucru pare să deranjeze cel mai mult Kremlinul”, notează analistul.
Cu toate acestea, aceste probleme trebuie privite în contextul lor istoric, explică Andreas Umland. Acesta amintește că Ucraina a atacat, de peste doi ani, ținte militare rusești în teritoriile ucrainene ocupate Crimeea, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
„Aceste cinci regiuni sunt, după anexările ilegale, dar oficiale ale Rusiei, din 2014 și 2022, teritoriu al statului rus, conform Constituției modificate a țării.
Doctrina militară rusă actuală permite deja Moscovei să folosească arme nucleare, ca răspuns la atacurile străine efectuate doar cu arme convenționale. Loviturile masive și intruziunile Ucrainei asupra teritoriului statului rus, atât ilegitim, cât și legitim, începând cu 2022, ar fi putut fi interpretate, de către Kremlin, ca un motiv pentru ca Moscova să riposteze cu arme de distrugere în masă.
Din anul 2010, doctrina militară a Rusiei i-a permis să facă acest lucru în cazurile de agresiune împotriva Rusiei cu folosirea armelor convenționale când însăși existența statului este amenințată.
Această particularitate a doctrinei nucleare a Rusiei care permite utilizarea armelor atomice ca răspuns la atacurile cu armele convenționale a fost reafirmată în 2020, în «Fundamentul politicii de stat a Federației Ruse în domeniul descurajării nucleare»”, mai scrie Andreas Umland.
Cu toate acestea, Rusia lui Putin nu a utilizat arme nucleare. Andreas Umland este de părere că acest lucru se datorează faptului că anunțurile orale sau scrise privind utilizarea acestor arme nu sunt previzualizări ale acțiunilor autentice.
„Ele fac parte dintr-o operațiune de război psihologic nemilos, pentru a submina autoapărarea Ucrainei. Modificările recente ale doctrinei militare ruse fac parte din acest joc internațional de relații publice.
Decizia Moscovei de a folosi arme nucleare ar fi ghidată mai puțin de doctrina oficială și mult mai mult de considerații politice de putere. Dacă Kremlinul crede că folosirea armelor de distrugere în masă i-ar crește puterea, va face acest lucru.
O astfel de acțiune ar fi putut avea loc mai devreme și s-ar putea întâmpla în viitor, indiferent de formularea precisă a doctrinei oficiale a Rusiei. Utilitatea politică, mai degrabă decât legalitatea oficială și considerația strategică, mai degrabă decât obligația doctrinară vor face ca Kremlinul să se miște într-o direcție sau alta.
Aceste guverne trebuie să explice Kremlinului că escaladarea nucleară va avea consecințe grave pentru Rusia și conducerea acesteia.
Putin amenință încă o dată omenirea că, dacă o țară rezistă războiului convențional de expansiune și anihilare al Rusiei, Moscova va recurge la arme nucleare. Toți cei care nu sunt de acord și doresc ca un astfel de scenariu să nu fie niciodată realizat trebuie să dea Kremlinului un «Nu!» clar și puternic”, încheie analistul Andreas Umland.
Foto – Profimedia Images
Citește și: